Destinaţiile turistice din Judeţul Mureş

Situat în partea centrală a ţării, Judeţul Mureş coboară în trepte de pe crestele Carpaţilor Răsăriteni înspre Câmpia Transilvaniei şi Podişul Târnavelor. Podişul şi colinele ocupă jumătate din întinderea judeţului, cealaltă jumătate fiind rezervată dealurilor subcarpatice şi munţilor vulcanici Călimani şi Gurghiu. Suprafaţa este de 6.696 kilometrii pătraţi, ceea ce constituie aproape 3 procente din întinderea actuală a României. Judeţul poartă numele râului care îl străbate, Mureş încă din secolul XIV-lea, chiar dacă întinderea sa a fost oscilantă.

Atracţii turistice
În judeţul Mureş se pot practica mai toate formele de turism, potenţialul este ridicat deşi în multe cazuri nu este valorificat : atât turismul urban cât şi cel rural, turismul balnear, eco-turismul, turismul de aventură. Multitudinea de castele, biserici, sate cu obiceiuri populare, oferă vizitatorului posibilitatea să vadă stiluri arhitectonice ale diferitelor culturi şi perioade. Multiculturalitatea este atu-ul turistic care face peisajul judeţului atât de pitoresc şi variat. Cinci comunităţi - români, maghiari, saşi, secui, rromi - îşi păstrează tradiţiile în acestă regiune..
Turismul cultural:
Oraşele cele mai renumite din punct de vedere al turismului cultural sunt Târgu-Mureş, reşedinţa de judeţ, denumit şi « oraşul florilor », Reghin sau « oraşul viorilor », Sighişoara, « oraşul muzeu » respectiv Târnăveni, « oraşul vinurilor ».

Tîrgu-Mureş
Palatul Administrativ şi Palatul Culturii, construite în stil Secession, de către edilul Bernady Gyorgy sunt fără îndoială, cele mai frumoase construcţii ale oraşului şi primele care se evidenţiază in faţa oricărui vizitator. Palatul Administrativ, clădirea Consiliului Judeţean Mureş, a fost terminată în anul 1907. De un secol, ceasul din turnul acesteia măsoară timpul oraşului. Acesta are o înălţime de 60 de metrii, poate fi vizitat de către turişti şi oferă o panoramă impresionantă a centrului oraşului. Palatului Culturii, teminat în 1913, impresionează ochiul atât prin decoraţiile interioare cât şi prin cele exterioare: acoperişul din ţigle policrome, ornamentele de majolică, mozaicul monumental, basoreliefurile de bronz, ornamentele de piatră, frescele, ferestrele cu vitralii, picturile aurite. Palatul Culturii găzduieşte importante instituţii cultural-artistice: Biblioteca Judeţeană, Muzeul de Istorie, Muzeul de Artă, Filarmonica. Orga din sala de concerte a Palatului este una din cele mai mari din Europa Central-estică. În aşa numita „sală a oglinzilor” cu oglinzi veneţiene si ferestre cu vitralii inspirate din balade populare secuieşti, se ţin numeroase recepţii şi alte evenimente importante..
Biblioteca Teleki a fost construită în 1799 de către Contele Teleki Samuel, cancelarul Transilvaniei, un bibliofil de reputaţie internaţională. Construcţia barocă a fost concepută special ca bibliotecă, având ca emblemă bufniţa, pasărea înţelepciunii. Teleki a înfiinţat biblioteca cu 40.000 de cărţi, la care ulterior au fost adăugate alte 80.000, reprezentînd colecţia Bibliotecii Bolyai. Momentan biblioteca cuprinde peste 200.000 de volume, printre care 66 de incunabule şi o mulţime de opere şi ediţii rare, cât şi o expoziţie memorială a matematicienilor Bolyai Farkas şi Bolyai Janos – ultimul fiind creatorul geometriei neeuclidiene.
Cetatea Tîrgu-Mureş, începută la sfârşitul secolului al XV-lea şi terminată între 1605-1656 sub comanda judelui Borsos Tamas, este un spaţiu de istorie, cultură şi relaxare pentru locuitorii oraşului. Cetatea are 7 bastioane unite printr-un zid fortificat care cuprinde o curte interioară unde se găsesc Biserica Reformată şi Clădirile Manutanţei. Cinci din cele 7 bastioane poartă numele breslelor tîrgumureşene, care potrivit tradiţiei, le-au întreţinut: tăbăcarii, croitorii, măcelarii, fierarii, dogarii. În zilele noastre cetatea a devenit spaţiul de desfăşurare a unor manifestări culturale de referinţă: sărbătoarea „Zilelor Tîrgu-Mureşene”, „Festivalul Berii”, „Sărbătoarea Vinului şi Mustului”, „Orăşelul Copiilor”, precum şi alte evenimente de interes pentru locuitorii oraşului.
Beneficiind de un cadru natural deosebit – un parc pe malul micului lac de acumulare format de barajul de peste Mureş – Complexul de Agrement şi Sport „Mureşul” oferă multiple şi variate posibilităţi de recreere şi divertisment. Cunoscut în plan local şi sub denumirea de „week-end”, complexul a pornit de la un bazin de canotaj, ajungând in prezent să cuprindă alte patru bazine, de dimensiuni şi adâncimi diferite, destinate atât înotătorilor cât şi celor care nu au deprins încă înotul. Există posibilitatea închirierii unor ambarcaţiuni pentru bazinul de canotaj, cât şi alte echipamente pentru desfăşurarea unor activităţi sportive. Sunt amenajate terenuri de mini-fotbal, baschet, handbal, volei, tenis, precum şi pentru alte activităţi recreative. În sezonul estival, la Complexul „Week-end” îşi petrec timpul liber, în medie 60.000 de persoane pe zi, având loc diverse spectacole în aer liber, discoteci, concursuri, reprezentaţii sportive.

Sighişoara
Cetatea Sighişoara, cea mai frumoasă şi mai bine păstrată cetate orăşenească din Transilvania a primit de-a lungul timpului apelative ca: „Perla Transilvaniei”, „mărgăritar al Transilvaniei”, ”Nurnberg transilvănean”. Sighişoara ni se înfăţişează ca un veritabil oraş-muzeu, oferind vizitatorului modern şansa rară de a realiza o întoarcere în timp, în atmosfera medievală de acum câteva sute de ani. Sighişoara este inclusă în anul 1999 în patrimoniul UNESCO, fiind considerată cel mai bun exemplu din Transilvania şi din Europa centrală pentru un fost oraş de meşteşugari şi agricultori, lucru documentat prin formele arhitectonice ale caselor vechi, cu porţi carosabile şi curţi interioare. Oraşul este atestat de la 1280 sub numele de Castrum sex.
Sub pavăza turnului cu ceas se adăposteşte casa în care a locuit, între 1431-1435, Vlad Dracul, fiul lui Mircea cel Bătrân şi tatăl lui Vlad Ţepeş.

Reghin
“Oraşul de pe Deal „ sau „Oraşul Viorilor”, cum este el cunoscut în documente, este al doilea municipiu al judeţului ca mărime, număr de locuitori si importanţă economică. Atestată documentar în anul 1228, burg sas în timpul evului mediu a fost centru al luptei pentru emanciparea naţională şi municipalitate din anul 1994. Emblemele oraşului sunt Biserica Săsească, construită în 1330 în stilul gotic transilvan şi „piramida viorilor”, o statuie care ne reaminteşte de meşteşugul care face celebru acest oraş: construcţia de viori.
Interesul turistic este sporit de prezenţa, la doar 6 km de oraş, a bazinelor sărate de la Ideciu şi Jabeniţa şi a văii Gurghiului, care este una dintre „rezervaţiile” de folclor şi tradiţie românească, unde încă mai putem vedea mărturii de viaţă tradiţională: case de lemn, vâltori şi alte instalaţii ţărăneşti acţionate de apă. Fierării, potcovării săteşti, precum şi instalaţii pentru distilarea rachiului.

Târnăveni
În vechile documente, Dealurile Târnavelor au fost numite „Weinland”, adica „Ţara Vinurilor”. Pe văile Târnavelor, mai multe aşezări atestă prezenţa săsească timp de secole. În localitatea Băgaciu sau Găneşti există condiţii pentru practicarea turismului rural.
Pe lânga cetatea Sighişoarei, pe care am menţionat-o deja, mai există in judeţ o serie de castele şi cetăţi foarte frumoase şi interesante, deşi prea puţin promovate. Printre acestea se numără: cetatea ţărănească şi Biserica fortificată de la Saschiz, castelul Bethlen de la Criş, cetatea Brâncoveneşti, castelul Bornemissza de la Gurghiu.

Saschiz
La sfârşitul secolului al XV-lea a fost ridicată Biserica evanghelică fortificată în stil gotic. Turnul bisericii se aseamănă vizibil cu Turnul cu Ceas din Cetatea Sighişoarei, fiind una din cele mai frumoase construcţii de acest gen din arhitectura cetăţilor săseşti din Transilvania.Acoperişul, îmbrăcat în ţiglă smălţuită, divers colorată, ia forma unei piramide ascuţite, cu o volumetrie bogată şi decorativă. În cimitirul bisericii, pe unele pietre funerare, sunt inscripţionări vechi de sute de ani. Cetatea Săsească este construită la aproximativ un km de localitate, pe vârful unui deal înalt de 500m. Include un zid de incintă cu patru turnuri de colţ şi două turnuri de poartă, toate cu funcţie de pază şi apărare. În incintă există o fântână de 50m adâncime, care duce până în centrul localităţii. Cetatea a fost declarată monument UNESCO în anul 1997.

Criş – Castelul Bethlen
Monument istoric şi de arhitectură laică, operă a mai multor generaţii, concepută după modelul palatelor renascentiste germane, Castelului Bethlen i s-a imprimat de-a lungul selolelor XV-XVII stilul renascentist central-european. A fost construit în etape diferite de către familia conţilor Bethlen. Decoraţiile exterioare sunt foarte rafinate. Donjonul prezinta o ramarcabilă friză, numită „friza arcaşilor”. În castel funcţiona o tiparniţă, la mijlocul secolului al XVII-lea. De la această tiparniţă au văzut lumina zilei multe din lucrările originale ale familiei Bethlen despre istoria Transilvaniei.

Turismul balnear :
Sovata
Situată la poalele Munţilor Gurghiului, la 55 km de Tîrgu Mureş şi 30 km de Reghin. Este cunoscută din timpul romanilor. Pe ruinele unei mine de sare, datând din acea vreme, s-a format ulterior Lacul Ursu. În secolul al XVIII-lea, locuitorii din satul Sovata şi din împrejurimi întrebuinţau apa sărată pentru băi pentru a se trata de diferite boli. Cu o lungă istorie a devenit apoi staţiune balneoclimaterică de interes naţional, cu funcţionare permanentă. Apele sărate formează mai multe lacuri: Lacul Ursu, Lacul Aluniş, Verde, Negru, Roşu, Mierlei, ce au ape clorurate de mare concentraţie sodică cu fenomene de heliotermie. Este deasemenea propice practicării schiului – iarna şi echitaţiei – vara. Indicată pentru tratamente ginecologice (în primul rând sterilitate), ale bolilor reumatice, post-traumatice, neurologice, endocrine, cardiovasculare, dermatologice (psoriazis).

Sângeorgiu de Mureş
Apele sărate au efecte remarcabile în tratarea reumatismului, stărilor post-traumatice, problemelor neurologice, bolilor aparatului genito-urinar, boli ale copiilor. Împachetările cu nămol mineral sunt folosite în tratamente ale bolilor reumatice, ginecologice, afecţiunilor post-traumatice, hipoparatiroidism, nanismului hipofizal, bolilor dermatologice. Băile termale au amenajate piscine pentru adulţi şi copii, spaţiu pentru tratament cu nămol, spaţiu pentru nudism, umbrele, pături, scaune şi garderobă gratuite, duşuri reci şi calde. Staţiunea oferă împachetări cu nămol, băi calde în piscină şi vană, masaj şi reflexoterapie.

Ideciu de Jos
Comuna este situată pe malul stâng al râului Mureş, la 5 km de municipiul Reghin şi 37 km de municipiul Tîrgu Mureş. Satul reşedinţă de comună a fost atestat documentar din anul 1319. Staţiunea balneară – Ideciu Băi, situată la altitudinea de 365 m este vestită pentru izvoarele de apă clorurosodică, pentru lacul sărat şi nămolul terapeutic. Ştrandul şi parcul din jur întregesc atracţiile staţiunii.

Jabeniţa
Prima menţiune documentară despre satul Jabeniţa este din anul 1453. Băile se folosesc pentru tratament din anul 1880. Analizele chimice dovedesc gradul accentuat de mineralizare al apelor cu săruri importante pentru efecte terapeutice. Rezultatele analizelor clasifică apele acestor lacuri în rândul celor mai concentrate ape cloro-sodice. Apele de la Jabeniţa se dovedesc a fi foarte bune pentru vindecarea bolilor reumatice, datorită conţinutului bogat de clorură de sodiu şi iod. Au efecte pozitive şi în maladiile de artrite şi nevralgii sub diferite forme, mai ales sciatică.

Turismul de aventură:
Atât vara cât şi iarna, în judeţul Mureş se pot practica mai multe sporturi extreme, cum ar fi: parapanta, mountainbike, treking, hiking, ski, căţărare pe gheaţă, caiak.

Parapanta: Există şi la noi în judeţ câteva locaţii frecventate de parapantişti dintre care cele mai frumoase şi populare sunt: Deda-Bistra - locul de decolare nu este accesibil cu maşina, se poate urca numai pe jos, dar este cel mai frumos loc de zbor din judeţ, fiind situat la poalele munţilor Călimani; Ogra – panta de zbor este o faleză de 100m bine vizibilă de pe şosea, pe cealaltă parte a râului Mureş, locul de aterizare fiind foarte întins; Ernei – acces auto până la baza dealului, cu maşină de teren putându-se urca până la locul de decolare. Este cel mai frecventat loc de zbor de către parapantiştii din Mureş, mai ales de cei începători. Există deasemenea posibilitatea de a zbura în tandem cu un pilot licenţiat, pentru cei care îşi doresc să încerce zborul din curiozitate.

Căţărare pe gheaţă: Pe valea Mureşului ,la ieşirea către Topliţa din comuna Lunca Bradului se formează, în sezonul de iarnă, pereţi de gheaţă de aproximativ 10-15 m. Aici se pot face căţărări tehnice pe gheaţă, atât de către începători, cât şi de către cei mai experimentaţi. Pereţii sunt situaţi chiar lângă marginea drumului fiind vizibili de pe şosea.

Schi de tură, back county schi, ture cu mountain bike, hiking se pot organiza în munţii Călimani şi Gurghiu Traseele de schi urmăresc din drumurile forestiere necirculate iarna precum şi potecile marcate oferind peisaje foarte variate, începând cu păduri şi poieni până la peisajele de creastă. Feţele nordice ale Călimanilor oferă condiţii pentru back country schi, fiind abrupte, se pot face coborâri lungi oferind diferenţe de nivel de 500 de metri. Turele pe bicicletă se pot face atât în munţi, cât şi prin sate urmând drumurile pietruite de ţară, drumurile forestiere si crestele dealurilor.
Turismul ecvestru este o altă alternativă. Călăria se poate practica atât la hipodromul din Tîrgu-Mureş, cât şi în munţii Călimani, unde se organizează programe pe mai multe zile de către o echipă de profesionişti.

Caiacul se poate practica pe cursul superior al văii Mureşului (între Deda şi Stânceni pe o distanţă de 35 km, nivel de dificultate până la 2) doar în perioada in care apele au nivel ridicat, cel mai des primăvara din mai până la mijlocul lui iunie, după care apele încep sa scadă.